Scrisori catre tineretul roman

"Imi amintesc ca prin vis ca, intr-o zi friguroasa de sfarsit de noiembrie, fuseseram convocati cativa membri ai Tineretului Liberal, prin Mihail Farcasanu, de catre profesorul Gheorghe Bratianu, la locuinta varului sau, Nicolae Sturdza. Discutam unele probleme cu marele nostru istoric, cand deodata a sosit printul Sturdza, alb la fata, si i-a spus varului sau ca fusese gasit in padurea Strejnicul trupul oribil mutilat al marelui Nicolae Iorga. L-am vazut pe profesorul Bratianu albindu-se la fata. I-am propus atunci sa organizam numaidecat un grup de studenti liberali ca un fel de straje personala a lui. Mi-a multumit cu politetea desavarsita care-l caracteriza, dar a declinat oferta, spunandu-ne ca soarta oamenilor politici nu ingaduie sa nu li se intample ceea ce le-a fost scris. Peste doisprezece ani, prorocirea i se va indeplini, in celula plina de sange de la Sighet."

"[...] Mihai Farcasanu, ajutat de sotia lui Pia, a adunat multe sute de tineri liberali la Florica, la data de 4 mai 1941, pentru comemorarea a cincizeci de ani de la moartea intemeietorului Partidului National Liberal, Ion C. Bratianu. Ni s-a aratat atunci, intacta, camera unde murise, cu o jumatate de veac mai inainte, Ion C. Bratianu. Totul fusese pastrat asa cum aratase la data mortii. Patul de campanie, uniforma de Junker, sabia, chiar si baia in care obisnuia sa faca bai de foi de nuc. Mai tarziu, iconoclasmul comunist a facut din Florica Bratienilor lacas pentru copiii greci rapiti de E.L.A.S. si apoi o porcarie, adica o coperativa pentru cresterea porcilor..."

Dan Amedeu Lazarescu
"De unde vine ideea ca rolul nostru consta in a indura si a astepta - ca expresie a celei mai inalte virtuti izolate, - iar, ca atitudine generala in a ne inchina tuturor vicisitudinilor? Este adevarat ca, traind sub clima aceasta continentala excesiva, ca fiind hibrizi, popor de rascruce, unde s-au amestecat pamantenii cu toti veneticii Levantului si s-au ciocnit caile imperialismelor, suntem, structurl, un neam de oportunisti, de profitori ai zilei, de oameni ai tranzactiei si ai servilismului? Este adevarat prin urmare ca materia din care suntem plasmuiti noi fiziceste si istoriceste duce fatal la lipsa de atitudine si la lipsa de caracter; si ca deci noi nu suntem vinovati de acest lucru, dim moment ce legi severe ne-au imprimat o atare pecete?"

"Trebuie sa-ti dai seama ca [...] iti pregatesti drumul aspru al pionieratului, al celui ce incearca marea aventura a vietii: aceea de a se darui unei idei, unei opere, de a-si pastra puritatea. Nu pentru avantaje vei face asta, nu pentru situatii, nu pentru bani, ci pentru tine. Si poate gestul tau, alaturi de al altora, care vor apuca pe aceeasi cale, va servi, va impune mai tarziu un alt stil lumii unde traieste."

"E fara indoiala greu sa pornesti intr-o glota ostila, acre te va uri, care va voi sa te duca la dimensiuni meschine, care iti va atribui mobilele si gandurile ei fara frumusete. Va fi o incercare hotaratoare, sa suporti rictusul si poate ostracizarea beneficiarilor imortalitatii curente. Dar va trebui sa infrunti acest noroi al vremurilor. Pentru a te putea tu ridica in rangul omului pentru care ai fost facut."

"Daca am privi mai atent manifestarile noastre de "opinie" - presa de exemplu - am avea un sentiment teribil de umilire. Tonul tragic, vehement, vulgar, "revolver", umflat la maximum, reaua credinta, minciuna materiala enorma, santajul etc. sunt atat de evidente, incat citirea acestor materiale ale josniciei sociale ni se pare un indice rusinos de inconstienta si de trivialitate. Presa noastra a ajuns la un moment dat atat de corupta, atat de nepasatoare fata de misiunea obiectivitatii, a consemnarii adevarului, atat de inferioara ca manifestare spirituala, atat de lipsita de vocatie, incat nicaieri cuvantul lui Balzac nu s-ar fi putat aplica mai bine: Daca presa n-ar exista, n-ar fi trebuit sa fie inventata."

"Dar cine nu stie ce inseamna lectura pentru conturarea personalitatii noastre? A citi este important nu numai pentru a ne extinde cunostintele si a face progrese in capacitatea noastra de gandire, cat pentru a ne gasi pe noi insine. Toti am facut experienta descoperirii unor afinitati, necunoscute pana atunci, intre tendinte confuze, existente in noi, si forme clare, precis exprimate in carti, fara ajutorul carora am fi ramas ignoranti in ceea ce ne priveste. Lectura devine astfel o tehnica de definire a personalitatii, un drum al autocunoasterii; si prin urmare al desavarsirii, al dezvoltarii individuale. Ea constituie in acelasi timp o baza a libertatii spirituale. Fiinca numai luand contact cu pluralismul gandirii omenesti ne vom putea orienta conform propriilor noastre puncte de vedere. Ea ne ajuta la castigarea acelei independente interioare de unde naste forta luptei pentru adevar, pretul vietii - spunea Michelet - care este de a gasi adevarul si a-l rosti dupa inima sa."

"Este cunoscut cazul unora dintre intelectualii nostri care, pusi sa aleaga intre diverse curente politice ale momentului, se conduc dupa criteriul, afisat de altfel de ziarele sub cenzura, ca lumea merge spre stanga. Nimeni nu stie astazi ce este stanga si ce este dreapta. Intelectualii de care vorbesc adopta acest oportunism necontrolat; si, pentru ca stanga (fie chiar comunismul) le repugna, adera la social-democratie (considerata ca o fatada a la page, insa in realitate drept continuare a unei perfecte disponibilitati)."

"Daca Dumnezeu este lumea aceea spirituala spre care aspira sufletul nostru, atunci intelesul cuvintelor evanghelistului Ioan isi capata intreaga lui greutate: Dumnezeu este iubire. Fiinca iubirea este unica poarta prin care putem merge spre depasirea noastra, spre cofundarea in alta existenta, prin care putem arunca puntea intre noi si transcendenta. Si cel ce ramane in iubire ramane in Dumnezeu. Ramane adica in lumea spiritualitatii, a vocatiei celei mai inalte a omului."

"Eterna tinerete a crestinismului nu poate conveni statului - spunea Kierkegaard, profetizand conflictul intre statul total si libertatea spiritului. Opozitia dintre spirit si materie a devenit, intradevar, astazi, tot atat de acuta ca si atunci cand Fiul omului a pronuntat ultimele cuvinte pe Cruce. Lamma, lamma sabactani, poate striga astazi spiritul omenesc ingenunchiat: De ce m-ai parasit, Doamne?"

Mihail Farcasanu
"Iubind puterea cu o asemenea dragoste incat ar fi platit oricat spre a se vinde"

Flaubert